VIATA DE LANGA MINE

FORUM DIFICIL PENTRU CEI CE CRED ORBESTE, INDIFERENT IN CE
 
AcasaAcasa  PortalPortal  InregistrareInregistrare  ConectareConectare  

Distribuiţi | 
 

 Tudor Arghezi

In jos 
AutorMesaj
abbuviorica
Admin
avatar

Mesaje : 1420
Data de inscriere : 08/10/2011
Varsta : 43
Localizare : Bucuresti

MesajSubiect: Tudor Arghezi   16.09.12 23:57

De ce Tudor Arghezi ?

De ce nu Eminescu, Creanga, Marin Preda, Adrian Paunescu sau Cartareascu ??

Pentru ca Arghezi a fost "colaborationistul, Carlistul,Antifascistul,Marginalizatul,ca in final sa fie si sa ramana Poetul National"


După zeci de ani de oscilări între diverse regimuri, după 10 ani de recluziune şi respingere, după compromisul făcut cu autorităţile comuniste, Tudor Arghezi a murit considerat unul din marii poeţi naţionali.
Reabilitat abia la mijlocul anilor '50, de către Dej, evident cu un preţ. După zece ani de marginalizare, Arghezi a acceptat să colaboreze cu noul regim. I s-a permis să publice din nou, apărându-i mai multe volume de poezii. Revine şi în presă, în Cultura poporului, Veac nou, Contemporanul. În 1955, la împlinirea vârstei de 75 de ani, a fost ales membru al Academiei (dacă ar mai fi trăit, Iorga ar fi fost revoltat!), iar 10 ani mai târziu aniversarea sa de 85 de ani a fost sărbătorită la nivelul întregii ţări.


Am sa reiau unul cate unul capitolele vietii lui
Sus In jos
http://viatadelangamine.forumgratuiti.com
riham

avatar

Mesaje : 205
Data de inscriere : 04/08/2012
Varsta : 28
Localizare : Romania

MesajSubiect: Re: Tudor Arghezi   17.09.12 23:35

Astept cu interes .Viata lui Arghezi nu m-a prea interesat ,chiar daca e interesanta ,cunosc mai mult opera .Probabil va voi completa cu aceasta ,ca sa intregim tabloul.
Sus In jos
abbuviorica
Admin
avatar

Mesaje : 1420
Data de inscriere : 08/10/2011
Varsta : 43
Localizare : Bucuresti

MesajSubiect: Re: Tudor Arghezi   18.09.12 0:18

Inainte de a continua,un mic episod:

Tudor Arghezi a construit impreuna cu sotia sa, Paraschiva, casa de pe strada Martisor, aflata acum langa Piata Sudului. In 1926, cand ei cumparasera terenul de 17.250 de metri patrati, zona era o mahala neamenajata, unde nici strazile nu aratau mai bine decat drumurile de la tara. Casa a avut o noua inaugurare anul acesta, in mai, dupa lucrarile de renovare care au durat din august 2006 pana in aprilie si care au costat 500.000 de lei, bani primiti de la Ministerul Culturii.

Atat poetul, cat si sotia sa sunt inmormantati in curtea casei. El a murit pe 14 iulie 1967, la aproape un an de la disparitia Paraschivei, si a primit funeralii nationale. Arghezi a fost atat de legat de ea, incat i-a spus Mitzurei, fiica sa: „N-o sa apuc sa treaca un an pana voi muri”.
Mitzura isi aminteste acum: „Mintea i-a fost limpede pana la sfarsit. Cand mama a murit de cancer, tata si-a pus la punct editia „Scrieri” pana la volumul 46. Manca din ce in ce mai putin, ma luptam zilnic cu el”. Cu doar doua zile inainte sa moara, el isi scria ultimele versuri, dedicate Paraschivei:

„Ma chemi din departare si te ascult/N-am sa te fac, pierduto, sa ma astepti prea mult”.

Sus In jos
http://viatadelangamine.forumgratuiti.com
Shushuti



Mesaje : 36
Data de inscriere : 18/07/2012

MesajSubiect: Re: Tudor Arghezi   18.09.12 9:58

Tudor Argezi ,unul dintre preferatii mei.Astept si eu continuarea.
Sus In jos
abbuviorica
Admin
avatar

Mesaje : 1420
Data de inscriere : 08/10/2011
Varsta : 43
Localizare : Bucuresti

MesajSubiect: Re: Tudor Arghezi   18.09.12 11:37

Tudor Arghezi –pe numele său adevărat, Ion M. Theodorescu – se naşte la Bucureşti în mai 1880, şi debutează în presa literară timpuriu, la doar 16 ani, într-o publicaţie condusă de Alexandru Macedonski.

Utilizează pentru prima oară pseudonimul de Arghezi în anii 1897-1899, când publică proză şi poezii în Revista Modernă şi Viaţa nouă. Încă de la început, tănârul scriitor s-a simţit atras de poezia modernistă, cu precădere de simbolism. Macedonski spunea despre el în acei primi ani de creaţie că:

"Acest tânăr, la o vârstă când eu gângăveam versul, rupe cu o cutezanță fără margini, dar până astăzi coronată de cel mai strălucit succes, cu toată tehnica versificării, cu toate banalitățile de imagini și idei, ce multă vreme au fost socotite, la noi și in străinătate, ca o culme a poeticii și a artei."

La 19 ani Arghezi a intrat la mănăstirea Cernica, de unde pleacă patru ani mai târziu. Este ciudat să ni-l imaginăm pe autorul faimoşilor Psalmi ca luând-o serios pe calea călugăriei: să ne amintim versurile psalmilor săi:

Singuri, acum în marea ta poveste,
Rămân cu tine să mă mai măsor,
Fără să vreau să ies biruitor.
Vreau să te pipăi şi să urlu: Este!”


Arghezi, colaboraționistul

In anii 1914-1916 intelectualitatea românească se împarte în mai multe tabere: antantofilii, adepţii păstrării neutralităţii şi germanofilii. Arghezi a ales cea din urmă tabără, fapt ce i-a adus ulterior numeroase prejudicii.
Ca şi în cazul multora, alegerea poetului n-a fost dictată de o puternică germanofilie cât de frica de Rusia.
Ca atare, Arghezi a condamnat intrarea României în război de partea Antantei, a denunţat alianţa cu Rusia Imperială şi, în momenul ocupării ţării de trupele germane, a ales să rămână la Bucureşti.
În acele luni, a scris mult în publicaţiile filogermane şi în cele aflate sub controlul ocupanţilor. Activitatea sa din aceşti ani i-a adus un mandat de arestare cu o acuzație și condamnare pentru colaboraţionism. A petrecut un an în închisoare împreună cu alţi ziarişti şi scriitori „colaboraţionişti”, între care cei mai cunoscuţi sunt Ioan Slavici, S. Grossman, D. Karnabatt si Dem. Theodorescu. Pedeapsa primită fusese de cinci ani de zile, însă lotul ziariştilor a fost graţiat şi a ieşit din închisoare după un an de zile.

Deşi eliberat, au urmat ani grei pentru Tudor Arghezi, asupra acestuia planând stigmatul germanofiliei proclamate anterior. Într-o Românie ieşită învingătoare din război după ce alesese partea Antantei, cei care se aflaseră în tabăra cealaltă au fost supuşi criticii întregii societăţi.

În anii Regelui Ferdinand I, Arghezi a colaborat la diverse publicaţii, atât ale liberalilor, cât şi ale ţărăniştilor, evident în momentele în care unul sau celălalt partid se afla la putere.
Se pare că Arghezi avea această predispoziţie de a se alipi partidei puternice ale momentului.
Perioada sa de glorie a venit însă odată cu revenirea în ţară a lui Carol al II-lea. Carol a vrut să fie un rege al culturii şi i-a reuşit; este unul din marile sale merite ce nu-i pot fi contestate. Din această poziţie asumată, el i-a ajutat pe «creatori» şi material, într-o anumită măsură, dar mai ales dându-le sentimentul că reprezintă ceva în societatea românească.
Sus In jos
http://viatadelangamine.forumgratuiti.com
Continut sponsorizat




MesajSubiect: Re: Tudor Arghezi   

Sus In jos
 
Tudor Arghezi
Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
VIATA DE LANGA MINE :: SUBIECTE :: Cultura-
Mergi direct la: